Cu o istorie care începe de prin anii ’70, dacă vorbim despre firmele private și despre brandul lor, la nivel internațional, acestea au început să ocupe poziții de forță și de influență.
Doug Palmer, vicepreședinte de brand-uri proprii la A&P New Jersey, împarte la conferința Pack Expo din Las Vegas în 2010, evoluția mărcilor private în 3 etape:
- Etapă “Private Label” – unde retailerii copiază branduri naționale, remarcându-se prin prețuri diferențiale, ușor mai accesibile;
- Etapă “Corporate Brand” – retailerii se concentrează acum pe calitatea produselor, mărindu-le astfel nivelul și ajungând să concureze realmente cu firme internaționale;
- Etapă “Private Brand” – unde retailerii merg mult mai departe de “Private Label”, creând branduri veritabile, cu ambalaje foarte atrăgătoare, cu personalitate și poziționare clară. Branduri care în final pot să nici nu mai amintească de numele firmei-mamă.
Impactul identității vizuale pe piața românească
Deși în România și pe piața autohtonă încă suntem la prima parte din etapele menționate de Doug Palmer, brandurile românești tind să crească și să evolueze constant spre următoarele etape.
Marile firme încep să își redefinească brandurile sau să acorde o atenție mult mai mare la identitatea lor vizuală și cum aceștia se prezintă publicului, în timp ce afacerile mici tind să fie foarte atente să pornească cu dreptul pe piață și, astfel, cu o identitate vizuală puternică care să fie ușor de văzut.
Un bun exemplu ar fi proaspătul „brand” de haine Holla TomBabe, un brand cu origini în Timișoara și care a reușit să iasă în evidență, mai întâi, prin hainele la mâna a doua (mărci vintage, de regulă) pe care le cumpăra, reconstituia și după care le vindea, iar apoi a venit în forță cu propriile sale design-uri pentru haine, foarte simpliste, și pe care le-a promovat prin campania #vorbeșteromânește.
La fel ca și TomBabe, Bereta Brewring este un brand de bere artizanală cu origini
timișorene, care a luat naștere într-un pub plin de vinyl-uri, muzică bună și minți inovatoare –Viniloteca – și a făcut o bere nemaipomenită. Dar nu doar asta e ceea ce a făcut-o atât de cunoscută, ci design-urile pe care au decis să le pună pe dozele sale. De la etichete simple, cu un fundal alb și câteva pete de culoare, la o explozie de design-uri fie futuriste, fie pline de culoare și imagini simbolice care să meargă mână în mână cu povestea pe care berea urma să o spună.
Identitatea vizuală a venit în ajutorul acestori mici producători din două motive: poziționare și angajament (engagement).
Prin poziționare producători au avut oportunitatea să își facă produsele cunoscute și
recunoscute datorită identității vizuale specifice, unice, care i-au diferențiat în ochii
consumatorilor.
Din punctul de vedere al angajării, aceste identități vizuale au îndemnat
consumatorii să descopere brandurile respective și să le încerce produsele, fie pentru ca s-au simțit atrași de ele, fie la recomandările unor persoane din cercurile lor apropiate, creându-se și întârindu-se astfel sentimentul de familiaritate și de legătură între indivizii respectivi.