Warning: Undefined array key "sfsi_plus_mastodonIcon_order" in /var/www/tw.cm.upt.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-plus/libs/sfsi_widget.php on line 1826

Warning: Undefined array key "sfsi_plus_riaIcon_order" in /var/www/tw.cm.upt.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-plus/libs/sfsi_widget.php on line 1827

Warning: Undefined array key "sfsi_plus_inhaIcon_order" in /var/www/tw.cm.upt.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-plus/libs/sfsi_widget.php on line 1828

Warning: Undefined array key "sfsi_plus_inha_display" in /var/www/tw.cm.upt.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-plus/libs/sfsi_widget.php on line 1919

Pe Horia Colibăşanu l-am cunoscut simplu şi rapid. Da, a fost o dorinţă de ceva vreme, oarecum neîndeplinită. Dar, contextul favorabil nu a întârziat să apară. Urma să participe la o acţiune organizată de clubul sportiv Politehnica Timişoara  – #subcerulliber. Am îndrăznit să aleg varianta rapidă, l-am sunat… Şi nu mică mi-a fost surprinderea cand am auzit că, fără să stea pe gânduri, a acceptat invitaţia de a veni în emisiunea mea – #studentiideieri -. Trecem peste momentul în care vă descriu emoţiile ce mă inundau.

Cum e Horia Colibăşanu?

Horia este un om extrem de simplu şi plăcut. Deloc figurant, poţi purta orice conversaţie cu el. Este un om cu picioarele pe pământ şi cu foarte mult bun simţ. Îi ascultam povestea şi parcă nu mă mai săturam atunci când îi ascultam povestea vieţii.

Vă las aici o parte din interviul realizat de mine, în compania unuia dintre cei mai mişto oameni pe care i-am cunoscut:

1. Dăm puţin timpul în urmă şi pentru că specificul emisiunii este perioada studenţiei. Ce studii aii finalizat?

Trebuie să dăm timpul în urmă ceva mai mult. 🙂 Am terminat Facultatea de Stomatologie (pe vremea aceea). De atunci, lucrez ca medic dentist.

2. De ce ai ales această specializare?

În momentul în care am ales şcoala la care să merg, m-am gândit la ceva ce să permită a lucra în privat, a nu fi angrenat într-un sistem mare. Cu timpul mi-am dat seama că am făcut alegerea potrivită. Pentru a pleca într+o expediţie în Asia, spre exemplu, este nevoie de o pregătire de două luni. Aşa, cu cabinetul am mai putut jongla.

3. Cum a început povestea cu sportul, în mod special cu expediţiile?

În liceu am făcut atletism, îmi plăcea. Dar,e ra mai complicat ca organizare. Nu am reuşit mai mult de câteva săptămâni. Prin anul III de facultate, după ce mergeam constant la munte, mi-am dat seama că aş vrea să fac aceste expediţii la modul serios, aşa că m-am înscris în clubul alpin român. Am învăţat să mă caţăr. La început mergeam la munţi mai apropiaţi, expediţii mai ieftine. Am avut performanţe în perioada studenţiei, însă de cele mai multe ori au apărut limitări de tip financiar.

4. Care au fost dificultăţile întâmpinate de tine, ca sportiv, de-a lungul timpului?

Partea financiară a fost cea mai mare dificultate. Mai sunt probleme de logistică, sau întârzieri de bagaje. Te trezeşti în mijlocul muntelui că îţi lipseşte o pufoaică şi ti-e frig. Oboseala – după fiecare deplasare am nevoie de o pauză de aproximativ de două luni. Mai apar accidentările – tendinită, entorse. La 40 de ani este greu să mai faci sport de performanţă.

5. Fiecare expediţie presupune un soi de risc, multă pregătire. Cum reuşeşti tu să rămâi motivat în momentele dificile?

Şi eu sunt curios cum se întâmplă treaba asta. Dar îmi place, asta contează cel mai mult. M-am şi obişnuit să fac asta. Mi s-ar părea ciudat ca într-o zi să nu mai merg la antrenament. Este concediul meu, locul în care mă simt cel mai bine. Dacă cineva m-ar obliga să merg la mare în loc de Himalaya, spre exemplu, aş fi tare nefericit. O plajă tropicală este, pentru mine, ca o puşcărie.

6. În 2008 ai avut parte de o expediţie cu un final tragic. A fost acesta un moment de cotitură?

Da, a fost o expediţie în care partenerul meu s-a îmbolnăvit şi nu am reuşit să îl coborăm de la 7.000m. A murit acolo. A fost un moment de cotitură pentru că a trebuit să îmi evaluez opţiunile şă să văd dacă vreau să continui.

7. În 2017 ai reuşit performanţa de a ajunge pe Everest fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul unei echipe de şerpaşi. Cum a fost această experienţă?

A fost o lună de expediţie, dar în mare s-a derulat aproape perfect, în timpii organizaţi. În ultima zi a fost mai greu, pentru că mi-au dispărut din lucruri, pe la şerpaşi. A fost destul de dificil, frig, dar coborârea a fost printre cele mai grele – 3 zile. Dar m-am mişcat continuu.

 

Discuţia integrală cu alpinistul care a ajuns pe acoperişul lumii o găsiţi mai jos. Vă recomand să urmăriţi interviul integral, pentru o sursă în plus de motivaţie şi putere. 🙂