New Years Resolutions

E acea perioadă din nou. „The most wonderful time of the year” cum ar spune unii. Nu pot să contest asta, se apropie Crăciunul, e o perioadă foarte frumoasă. Există multe planuri pentru vacanță, pentru reuniuni de familie, pentru cumpărături, cadouri pentru cei dragi.

Mă las mereu prinsă în vraja asta, îmi place să merg la cumpărături, să fac oamenii dragi mie să zâmbească, plus că nu pot niciodată să rezist decorațiunilor și tuturor tradițiilor din perioada asta. Cu toate acestea, există ceva de care nu mă pot ține niciodată. Promisiunile pentru noul an. Nu sunt genul de persoană care să își facă liste întregi de lucruri pe care vrea să le îndeplinească, dar am avut momente în care făceam anumite planuri pentru anul viitor, tot cu scopul de a evolua ca persoană. Nu îmi aduc aminte câte dintre ele le-am urmat, și dacă nu îmi aduc aminte probabil că nu sunt foarte multe. Tocmai de aceea, anul acesta am decis că e nevoie de o schimbare. Când am realizat că nu mă pricep să țin promisiuni față de mine, am conștientizat că nu e nevoie să fac asta pentru a mă asigura că mă țin de cuvânt. De obicei, sunt destul de norocoasă ca lucrurile să se întâmple în viața mea exact așa cum am nevoie, dar la momentul potrivit. Mi-am dorit de foarte multe ori lucruri care nu se întâmplau și nu înțelegeam de ce tocmai mie nu mi se pot îndeplini dorințele. Problema era că nu erau dorințele potrivite. Mereu am fost ferită de lucrurile care nu sunt pentru mine, chiar dacă nu mi-am dat seama de la început și chiar dacă nu îmi plăcea rezultatul în momentul respectiv. Tocmai de aceea, am învățat că nu e necesar să dau mereu totul din mine pentru lucruri care e posibil să nu fie cele mai bune pentru mine, sau care nu îmi vor oferi satisfacția pe care o așteptam eu la început.

Așadar, pentru anul 2019, mi-am făcut o singură promisiune. Aceea de a fi atentă la lucrurile din jurul meu și de a învăța să accept faptul că nu toate lucrurile pe care mi le doresc sunt cele mai bune pentru mine, iar dacă îmi doresc ceva și nu voi avea parte de acel lucru, este doar din cauză că mă așteaptă ceva mai bun în viitor.

Vacanță în Aallen

Anul 2016 dacă îmi aduc aminte corect. Am avut deja parte de evenimente nefericite pe drum, am vorbit despre ele în articolele anterioare, dar s-a încheiat șirul de ghinioane când am ajuns în Aallen. Nu am mai așteptat până la saturare în aeroport sau în gară, a decurs totul așa cum trebuie. La un moment dat începusem să mă îngrijorez pentru că prea mergea totul cum trebuie.

Trecând peste aspectele organizatorice, era prima dată când am fost acolo. Este un orășel destul de micuț situat la aproximativ 4 ore de Munchen. Ne-am simțit foarte bine, am avut atât de multe locuri de vizitat și mai mult decât atât, am petrecut foarte mult timp în natură. Cu așa peisaje nici nu îmi venea să mă duc altundeva. Aproape în fiecare zi mergeam altundeva. Nu aveam o destinație anume, pur și simplu plecam și vedeam unde ne duce drumul. Am mers foarte mult perioada cât am stat acolo, ceea ce a fost foarte bine pentru mine. Într-o oarecare măsură a fost interesant să văd cât de repede obosesc urcând dealurile respective. Am ajuns la concluzia că am o condiție fizică foarte proastă ceea ce a fost foarte eye opening pentru mine ca să zic așa. Am realizat că viața pe care o duc acasă nu este neapărat una potrivită pentru mine și că ar fi indicat să fac o schimbare. Nu mi se părea neapărat normal să ajung în vârful dealului și primul lucru pe care să îl fac e să caut o bancă pe care să mă așez. Vacanța asta a fost benefică pentru mine din mai multe puncte de vedere. Am trăit câteva experiențe noi, am făcut câteva lucruri pe care nu mă gândeam că le voi face, dar tocmai asta e frumusețea unei vacanțe de genul. Pe lângă faptul că mă bucur de relaxare, pot să și realizez unele lucruri, să conștientizez că e nevoie de anumite schimbări sau să fac o listă cu lucrurile pe care mi le doresc și să fac planurile necesare pentru a le pune în practică.

Asta m-a bucurat mereu la vacanțe. Cel puțin în cazul meu, am avut mereu ocazia să mă focusez o perioadă asupra persoanei mele și am avut mereu de învățat câte ceva nou despre mine. De la faptul că descopăr unele lucruri până la momentul în care realizez că lucrurile nu stau așa cum credeam eu din anumite puncte de vedere și că pot face ceva ca să schimb asta. O vacanță pentru mine reprezintă relaxare și reculegere, și faptul că am petrecut câteva zile în acest mic orășel, a fost exact ce am avut nevoie.

Favourite movies

Îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri. Nu știu câți ani aveam, surprinzător acesta este un detaliu care îmi scapă, dar îmi aduc aminte filmul. Îmi aduc aminte că eram destul de mică și am văzut pentru prima dată un film de genul de la început până la sfârșit. A fost extraordinar, mi-a plăcut atât de mult încât de atunci l-am mai văzut de cel puțin 20 de ori și mă uit mereu cu aceeași plăcere.

„The fifth element”, despre el vorbesc. Nu știu exact care a fost motivul pentru care am fost atât de impresionată de el, dar probabil e legat de faptul că avea un subiect foarte interesat, nu mai auzisem de niciun film asemănător până atunci, avea o mulțime de efecte speciale, care pe atunci erau impresionante. Îmi aduc aminte că la un moment dat ajunseseră părinții mei să râdă de mine pentru că voiam mereu să văd filmul, indiferent de momentul zilei, dacă era alt film, nu conta, acela era mereu prioritar. În aceeași categorie se încadrează și „Home Alone”. De când am văzut prima dată filmele, pentru că primele două din seria „Home Alone” sunt cele mai bune, nu mai există Crăciun fără ele. Fac parte din nou din seria filmelor pe care aș putea să le văd la nesfârșit și nu m-aș sătura. Sunt foarte rare filmele care reușesc să îmi transmită o stare de genul, să știu deja ce urmează și tot să aștept momentul respectiv și să mă bucur la fel de tare ca prima dată de el.

Am fost mereu de părere că un film bun îl poți citi din primele 10 minute. Dacă până atunci nu a reușit să atragă atenția, nu e ce trebuie. Am și avut momente în care nu am reușit să fiu captată de filme nici după jumatate de oră, tocmai de aceea am dezvoltat acest sistem. Dacă după 10 minute nu îmi doresc să știu care e finalul filmului, renunț, pentru că nu are rost să investesc timp în ceva ce nu îmi face plăcere. Filmele menționate mai sus cu siguranță nu se încadrează aici, pentru că am fost captivată încă de la primele cadre. Sunt convinsă că este un factor important și faptul că eram mică și mai ușor de impresionat, dar trecând peste aceste detalii, vor rămâne mereu pe lista filmelor mele preferate.

Music&Words

Nici nu e nevoie de cuvinte din punctul meu de vedere. Nu e nevoie de o explicație lungă care să demonstreze de ce sunt lucrurile așa cum sunt pentru mine. Sunt fericită, ascult muzică pentru că mă ajută să îmi mențin starea, să o îmbunătățesc, și ocazional să o transmit și altora. Dacă sunt tristă, ascult muzică pentru că mă ajută să depășesc problemele, și să îmi revin în forță.

Vorbitul nu mereu ajută. Da, toată lumea spune că trebuie să comunici pentru a putea înțelege problema cu adevărat și în acest fel este mai ușor să o depășești. Sunt de acord, dar nu în toate cazurile se aplică. Câteodată tot ce vrei este să stai cu gândurile tale. Să nu auzi alte păreri din exterior, să nu te simți influențat de nicio altă persoană. În aceste cazuri, muzica este mereu acolo. Eu am foarte des momente când simt nevoia să mă eliberez de anumite gânduri dar nu îmi doresc neapărat să le împărtășesc cu cineva. În momentele de genul ascult muzică. Simt că pot să gândesc puțin mai limpede, îmi pot pune ordine în gânduri și îmi dau o stare de bine.

Exact același sentiment îl am și când vine vorba de scris. Pot face atât de multe când scriu, mă pot descărca de atâtea gânduri și e foarte util câteodată, pentru că nu e mereu necesar să împovărez pe altcineva cu problemele mele. Este ca și cum aș avea o conversație cu mine, dar pentru că pun totul pe hârtie face să pară mai puțin ciudat. În sensul că nu vorbesc singură, scriu (so I’m not crazy). Nu am fost niciodată genul de persoană care să poată ține un jurnal sau care să poată documenta organizat o anumită experiență, nu. Unele lucruri nu simt nevoia să le comunic, să le împărtășesc și nici să existe vreo urmă scrisă despre ele prin vreo agendă. Dar cu toate acestea, am momente când pornesc cu gândul de a scrie despre vreun gând sau o problemă, și nu mă mai pot opri, sau mă trezesc zece pagini mai târziu întrebându-mă cum am ajuns acolo.

Dacă m-ar întreba cineva vreodată care sunt lucrurile la care nu aș putea să renunț niciodată în viață, sunt exact acestea două.

Traveling tips

Având în vedere fostele mele experiențe legate de călătorit, mi-am făcut câteva idei despre cum ar trebui să decurgă o viitoare vacanță, ce ar trebui să fac și ce nu ar mai trebui să fac.

În mod evident, trebuie să mă ocup eu de toate detaliile, asta ca să nu mai pierd mai mult timp decât e nevoie pe drumuri. Trebuie să mă documentez în legătură cu destinația, cazarea, împrejurări, tot ce se poate vizita, care este cel mai ușor mod de a ajunge acolo și să îmi iau toate măsurile de siguranță pentru fiecare caz. Înainte de a pleca, este indicat să mă asigur că de această dată pot contacta pe cineva în cazul în care ceva totuși merge prost. Să îmi pot folosi telefonul adică, nu ca altă dată. Ar fi indicat să mă asigur că știu și detaliile cazării, adresa exactă și alte puncte de reper în jur, pentru a putea cere indicații, s

au a încerca să mă ghidez singură.

În ceea ce privește bagajul, aici va fi mereu complicat. Ideea e că eu personal nu voi putea niciodată să plec undeva și să mă întorc fără o tonă de suveniruri și alte chestiuțe cumpărate. Dacă e vorba de o destinație unde e necesară plecarea cu avionul, e recomandat din punctul meu de vedere să optezi pentru un bagaj la cală, pentru că la plecare poți lua mai puține lucruri cu tine și nu vei depăși limita impus

ă, însă la venire există o foarte mare posibilitate. De aceea, de ținut minte, mai ușor bagajul la plecare, pentru a putea fi mai greu la venire. Plus că, să fim serioși, cine vreodată poate să plece undeva, fără să își încarce bagajul până la limita admisă la întoarcere? Sunt convinsă că sunt și persoane de acest fel, dar eu nu mă încadrez în această categorie, nu știu dacă din păcate sau din fericire pentru mine.

Următorul tip ar fi legat de poze. Adică amintiri. Da, ai fost acolo, ai trăit unele lucruri care îți vor rămâne în memorie, dar asta nu înseamnă că nu vei mai simți nevoia să îți aduci aminte

de acele vremuri. Cea mai bună modalitate prin care poți să faci asta e să faci poze. Multe. Pleacă în vacanță pregătit cu multă memorie pe telefon, sau un aparat foto profi, orice îți place ție, dar trebuie să faci multe poze. Asta este dovada unei vacanțe reușite.

Good luck!

P.S. (The right song for packing)

De ce să nu lași pe nimeni să îți plănuiască vacanța… (part 2)

Am supraviețuit. Am reușit să plecăm din aeroportul pe care ajunsesem să îl cunoaștem mai bine decât ne-am fi dorit. Problema era că nu am plecat către destinația noastră inițială. Trebuia să ajungem în Austria, dar datorită acelui lung șir de întâmplări nefericite, am rămas câteva zile în Germania. În acest timp, ne-am chinuit să găsim bilete pentru autobus ca să putem pleca în direcția dorită. Trebuie să menționez că am fost plecați o lună. Adică atât era plănuit. Urma să stăm două săptămâni în Austria și 2 în Germania. Cu toate schimbările însă, am ajuns să petrecem mai mult decât ne-am fi dorit prin gări și stații de autobus și aeroporturi.

Așadar, într-un final s-au aliniat plantele și am reușit să ajungem pe drumul cel bun. Am ajuns cu bine, am început să vizităm, zona unde am fost noi este foarte frumoasă, Innsbruck este un oraș foarte colorat și foarte vizitat, erau în permanență foarte mulți turiști, indiferent de oră. Au fost câteva zile pline de experiențe noi și eram foarte plăcut surprinși de tot ce întâlneam acolo, începând de la amabilitatea oamenilor, până la faptul că nu știam încotro să privim, datorită frumuseților naturale din zonă.

Rutina noastră pe perioada șederii acolo, a inclus în fiecare zi vizitarea unui alt obiectiv turistic, sau pur și simplu plimbări prin natură, pentru că let’s face it, această țară are cu ce se lăuda din acest punct de vedere. Cu toate acestea, într-una din zile, am fost nevoiți să facem o schimbare în acest sens. Long story short, trebuia să ajungem la gară să luam pe cineva de acolo. A fost o decizie foarte înțeleaptă din partea noastră, turiști fiind acolo, să considerăm că vom găsi fără probleme locația respectivă și ne vom întoarce acasă în timp record. Evident că nu a fost așa. Am avut un GPS „foarte bun”, care ocupa scaunul din dreapta șoferului și care se presupune că știa zona și unde anume trebuie să ajungem. Păi, am ajuns în Italia, și nu, nu acolo trebuia să ajungem. Am experimentat unul din momentele acelea când mergi pe autostradă cu o viteză corespunzătoare și deodată, „GPS-ul” strigă: ”Acum, la dreapta!” Cu siguranță că așa merg lucrurile. Nu am putut face nimic, în mod evident, așa că am mers în continuare, până când drumul ne-a permis să ne întoarcem înapoi, dar asta a fost bineînțeles, abia după ce ajunsesem în Italia. Se putea mai rău în orice caz, adică până la urma ne-am întors înapoi, am ridicat pe cine trebuia și am ajuns înapoi acasă. Câteva ore întârziere, dar cum ziceam, am scăpat ieftin. În cazul în care nu am menționat până acum, GPS-ul nostru este aceeași persoană care s-a ocupat de rezervarea biletelor pentru noi. Cred că trebuie să își schimbe hobby-ul.

Cu toate acestea, restul șederii noastre a fost plăcută, nu am mai avut parte de alte surprize, și am rămas cu amintiri foarte plăcute.

De ce să nu lași pe nimeni să îți plănuiască vacanța…

În vara anului 2016 am avut parte de câteva experiențe interesante. Le spun interesante, pentru că au fost atât amuzante, cât și enervante și am trecut prin tot felul de stări emoționale datorită lor, așa că nu găsesc un alt cuvânt mai potrivit.

Am decis că vreau să plec undeva în vacanță. După câteva căutări m-am hotârât pentru Innsbruck, Austria. Avantajul era că aveam și niște rude acolo, deci a fost mai ușor din mai multe puncte de vedere. Așadar, am găsit, am stabilit, am decis și era totul sigur. Ideea era că nu mai trecusem printr-un proces de genul acesta până atunci, adică planificarea unei vacanțe întregi, cu toate detaliile organizatorice și așa mai departe. Așa că, am decis să apelez la cineva care știam că mă poate ajuta, petrecând foarte mult timp pe drumuri, vizitând diferite locuri. I-am oferit detaliile necesare, urma să călătoresc împreună cu prietenul meu, așa că s-a ocupat de absolut tot, de la rezervarea biletelor, până la găsirea unui mijloc de transport de la aeroport către locația dorită de noi. Continue reading “De ce să nu lași pe nimeni să îți plănuiască vacanța…”