Imigranți de care nu știam că sunt aici

Views: 14

În societatea noastră există de multe ori tendința de a scoate în evidență evenimentele negative. De când eram la grădiniță și școala primară primeam vești din astea. Începe anul (școlar), toamnă etc. știam mereu că ne pleacă păsările unde le era mai bine, în țările calde. Subtextul aici e că vine un frig groaznic, și că făpturile astea îs cam oportuniste. Mai departe. Crești, ești mai expus știrilor de zi cu zi. Non-stop, ne pleacă tinerii, ne pleacă tinerii. Da’ aici chiar nu e nimic de ignorat, e o realitate rece, deși informația asta poate n-ar trebui să fie așa sufocantă.

Să revin la păsări. Știm cine pleacă, niște vrăbii, rândunici, cocori. Fair-play porumbeilor, care îndură și frigul pe timp de iarnă să ne încurce cum pot. Trebuie apreciată persistența lor. Unde vreau să ajung? Tema de gândire de azi a fost „adică toate (păsările) pleacă? Nu vine nimeni aici?”. Și aflu că da, sunt și specii care vin la noi.O să le ctrl+C și ctrl+V aici de pe România Sălbatică.

Păsări care vin: acvila țipătoare mare (Aquila clanga), eretele vânăt (Circus cyaneus), șoimul călător (Falco peregrinus), șoimul de iarnă (Falco columbarius), cormoranul moțat (Phalacrocorax aristotelis), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), rața cu ciuf (Netta rufina), rața fluierătoare (Anas penelope), rața mică (Anas crecca), rața moțată (Aythya fuligula), rața catifelată (Melanitta fusca), rața neagră (Melanitta nigra), rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul moțat (Mergus serrator), ferestrașul mare (Mergus merganser), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda mică (Cygnus columbianus).”

Cinste lor că reîntregesc fauna în perioada asta grea. Sper că azi în școli se învață și despre eroii ăștia.

4 invenții românești de care poate nu ai auzit

Views: 8

Pe măsură ce creșteam eram mereu surpins când aflam că diverse inveții/descoperiri au fost patentate de anumiți români. În articolul de azi o să le remarc pe cele mai puțin cunoscute. Așadar, fără penicilină sau avionul reacție.

Schimbătorul de cale ferată inderaiabil Rogozea

Încă de la punerea lor în circulație trenurile de o mai mare viteză deraiau destul de des. Acest lucru se întâmpla deseori la intrarea în stație. La începutul secolului XX, Sava Rogozea a implementat un schimbător de cale inderaiabil. Invenția a fost apreciată la nivel internațional, și în ciuda defectelor de întreținere pe termen lung, a reprezentat un pas important în evoluția schimbătoarelor împotriva deraieriilor.

Butelia Ciurcu-Buisson

Mai general era cunoscut drept unul dintre primele propulsoare de barcă. În august 1886, Ciurcu și Buisson au urcat pe Sena cu barca dotată cu o butelie adaptată condițiilor. Era o imagine ciudată la vremea respectivă pentru că barca nu avea nici vâsle, nici pânze care s-o mâne într-o parte sau alta. Propulsorul funcționa simplu, carburantul era strecurat printr-un tub, era aprins, apoi închis, iar pe partea cealaltă avea un loc de eliberare a gazelor. Cei doi și-au patentat și vândut invenția statului francez, cu condiția ca acesta să nu fie folosit în război.

Betonul armat

Vinovatul pentru implementarea reușită a aceastei descoperiri este inginerul Anghel Saligny. Constructor de poduri și inginer al construcțiilor portuare de la Galați și Brăila, Saligny face o cercetare temeinică a porturilor din afara țării. A preferat să nu preia în mod direct modelul văzut în străinătate. Preia, însă, betonul armat, invenția brevetată de Monier, pe care acesta o folosea la vasele de flori. Saligny perfecționează tehnica și o folosește în premieră pentru lucrări mari de construcții.

Salvatorul de submarine Brumărescu

Dumitru Brumărescu a proiectat o barcă metalică cu pereți mai înalți decât a unei ambarcațiuni obișnuite, iar partea de sus era acoperită complet. De ce a făcut asta? Din cauza guvernului francez care se alarmase pentru pierderea masivă de vieți omenești în naufragii de submarine în anii precedenți. Franța a organizat un concurs pentru rezolvarea acestei probleme, iar proiectul lui Brumărescu a câștigat. Invenția s-a bucurat de un așa succes încât românul a negociat și cu guvernul american și englez pentru brevetarea bărcii.

De ce procesele verbale sunt doar în scris?

Views: 41

Un proces verbal e o dovadă oficială, în scris, că a avut loc ceva, o acțiune prevăzută de către o persoană autorizată. Dar de ce doar în scris? Te gândești la verbal și presupui că e ceva enunțat prin viu grai, așa că de ce e termenul ăsta mai cu moț?

Pentru că nu-i de-al nostru. Cum astăzi împrumutăm (fără retur) mii de englezisme, așa am făcut și cu franțuzismele acu’ ceva vreme. De acolo vine termenul. Prin extensie, și ei au luat cuvintele separat,din latină (procedere verbum) și au format termenul. Cum în latină verbum înseamnă cuvânt, asta ar fi una dintre explicațiile logice pentru care un proces verbal este în scris. Și e exclusiv în scris, pentru că așa se păstrează, firește.