Una din cele mai frumoase drumeții a fost cea în care am ajuns la Lacul Bucura și pe Vârful Peleaga. Dacă nu v-ați dat seama până acum, vă spun eu că munții Retezat sunt preferații mei. Atmosfera, peisajele, oamenii sunt de-a dreptul minunați și mă fac să mă simt ca acasă 🙂

Am pornit dis de dimineață spre Poiana Pelegii. Acolo aveam să lăsăm mașina și să pornim pe jos până la lac. E bine de știut că drumul până la poiană este destul de rău. De la barajul Gura Apelor și până la poiană drumul este unul forestier, toată porțiunea am străbătut-o în aproximuativ o oră de mers cu 10, maxim 20 de km la oră și nu vă recomand să vă aventurați pe acest drum cu mașini joase.

O dată ajunși în Poiana Pelegii am pornit pe traseul marcat cu roșu. Drumul din poiană și până la Lacul Bucura nu ar trebui să dureze mai mult de 2 ore.

Traseul până la lac și nu numai este unul de vis. De cum ieșiți din pădure vă treziți înconjurați de munți înalți, cărarea traversează numeroase fire de apă iar arbuștii vă însoțesc aproape până la lac. Pentru mine nimic nu se poate compara cu liniștea de pe cărările de munte, cu susurul apei care se revarsă pe bolovani și cu prospețimea aerului curat.

Ca și dificultate, traseul până la Lacul Bucura poate fi practicat de oricine. Noi ne-am grăbit puțin așa că am ajuns la lac într-o oră și cincisprezece minute.

Vederea lacului glaciar nu are cum să nu impesioneze pe toată lumea și să umple suflete de bucurie.

Lacul Bucura – 2041 metrii

De această dată vremea părea să țină cu noi. În prima jumătate a zilei soarele ne-a răsfățat cu căldura lui și ne-a permis să admirăm peisajul chiar și de pe vârf. Era o temperatură plăcută pentru luna iulie așa că am profitat de câteva minute de pauză pentru a mă descălța și a încerca apa…extrem de rece 🙂

Ținta noastră era Vârful Peleaga. De la lacul Bucura am continuat urcarea pe traseul marcat cu bandă galbenă. Durata estimativă a urcării este de 2 ore. Dacă până la lac drumul a fost unul extrem de ușor, de aici începea greul. Cele 2 ore au reprezentat doar urcare pe stânci și din când în când porțiuni mai drepte acoperite de iarbă.

Eram de-a dreptul fascinată de peisaj și de ușurința cu care urcam pe munte. Retezatul este o adevărată oază pentru iubitorii muntelui și împătimiții de sport.

După 2 ore am ajuns și noi pe vârf. Soarele era încă de partea noastră așa că am putut face poze cu adevărat frumoase și am putut studia zările. Încă o dată, mi-am dat seama de cât suntem de mici pe lumea aceasta și cât de măreață este natura care ne înconjoară.

Vârful Peleaga – 2509 metrii

Pe drumul de întoarcere am ales să parcurgem un alt traseu, cel puțin până la lac.

Traseu: Vârful Peleaga – Custura Bucurei – Curmătura Bucurei – Lacul Bucura.

Acest traseu este marcar cu roșu și poate fi parcurs în aproximativ 2 ore. Dacă vă permite timpul și mai aveți energie, puteți urca chiar și pe vârful Bucura. Noi am decis să încheiem aici ieșirea și am scurtat drumul, îndreptându-ne direct spre lac.

O dată ajunși înapoi la lac au început să cadă și primii stropi de ploaie. Doar câțiva, cât să ne sperie puțin.

Drumul de întoarcere în Poiana Pelegii a fost același pe care am venit și dimineața. De la Lacul Bucura, am urmat marcajul roșu până în poiană.

Surse de apă: traseul nu este unul atât de dificil încât să vă solicite extrem de mult dar dacă întradevăr rămâneți fără apă, vă puteți realimenta de la izvorul care curge chiar pe lângă cabana salvamont de la Lacul Bucura. Izvorul este semnalizat de numeroase panouri așa că nu aveți cum să îl ratați.

Ce îmi place mie în Retezat:

• faptul că mereu întâlnesc mulți ”montaniarzi” pe traseele din Retezat. Pe mine mă motivează extrem de tare să văd alți oameni făcând același lucru ca și mine. Fie că este vorba de antrenamente de fitness, ciclism, alergat sau mers pe munte, mă ambiționez atunci când am cu cine să împărtășesc aceste pasiuni.
• faptul că traseele sunt bine marcate. Este adevărat că puteți întâlni trasee care se intersectează, iar acest lucru poate fi derutant, dar dacă sunteți cât de cât atenți, nu aveți cum să vă rătăciți.
• liniștea care mă înconjoară.
• frumusețea peisajelor. Mie cel puțin, mi se pare că Retezatul are un farmec aparte dat de anumite elemente ce se regăsesc pe toate traseele acestuia. Indiferent de drumul ales, mereu veți întâlni elemente comune cu alte trasee din Retezat pe care le-ați mai parcurs.

Până data viitoare să aveți parte numai de soare.

Timeea G.