Sunt o lașă! Nu îmi e frică să recunosc, nu vreau să neg purul adevăr pe care l-am acceptat de curând. Sunt o lașă pentru că nu vreau sa îmi asum decizia luată, pentru că nu vreau să trec peste ce a fost de frică că nu voi mai simți din nou același lucru și sunt o lașă pentru că nu am avut curajul să îmi iau rămas bun o dată pentru totdeauna  pâna acum. „A plecatˮ, îmi strigă mintea, „De ce nu vezi și tu asta? De ce mai speri că el se va intoarce din drum și va alerga în brațele tale? Nu înțelegi că nu te mai…